Siguranța online 4 - Instalarea și configurarea sistemului de operare(SO) - câteva idei

Povesteam mai demult despre sisteme de operare, de câte feluri sunt, care e filosofia din spatele lor, etc.  Astăzi o scriu pe scurt despre unele setări, configurări, cum vreți să le ziceți, pe care oricine ar trebui să le facă după instalarea SO-ului pentru a limita pe cât posibil problemele în utilizare.



Dar, înainte de a trece la asta, câteva cuvinte despre „lupta” dintre Windows și seria de sisteme de operare denumite generic Linux. (De fapt există o luptă înfocată și în interiorul acestei nișe, cu susținătorii înfocați ai denumirii sisteme GNU/Linux pe de o parte,  și cei mai „libertini” care preferă pur și simplu Linux... dar deja ne întindem prea mult și oricum și unii și alții nu văd pădurea din cauza copacilor...). Deci, eterna întrebare: care e mai bun, Windows-ul sau Linux-ul? Și eternul răspuns: ambele. :). Aaa, voiați un răspuns mai detaliat. Păi... depinde la ce folosești sistemul ăla de operare... jocuri, editare foto-audio-video, etc. etc. etc. Poate voi scrie pe viitor mai în detaliu și despre chestia asta, care-i mai tare, Stallone sau van Damme, Windows sau Linux? Personal, prefer Linux din motive personale, dar asta nu înseamnă că trebuie să faceți și voi la fel. (Știu că or să sară toți că ăla sau ălălalt e mai bun, aia și cealaltă..., în fine, discutăm mai târziu despre asta).

Acum, care sunt setările minime pe care ar trebui să le facem ca să mai reducem din durerile de cap posibile date de utilizarea unui sistem de operare? Depinde de care sistem vorbim: Windows sau Linux. Fără a avea pretenția că am epuizat subiectul sau c-aș fi mare specialist în asta, o să scriu cam ce făceam și încă fac eu la instalarea oricărui sistem în discuție, Windows sau Linux.


Pentru Windows:

  • instalat drivere de pe site-ul producătorului de hardware (imprimantă, placă video, placă de bază, etc.) sau al producătorului sistemului (dacă e vorba de laptop, să zicem);
  • instalat antivirus (gratuit sau cu bani. Alegerea depinde de fiecare, după preferințe și/sau posibilități)
  • mutat dosarele implicite ale utilizatorului (My Documents) pe altă partiție. Cum de ce? Pentru că ele sunt implicit pe C:, unde e și sistemul de operare, și dacă ăla crapă iremediabil și trebuie reinstalat avem mari șanse să pierdem toate datele importante, mai ales că 80% din utilizatori nici n-au auzit de back-up (copie de siguranță a datelor). Cum se mută My Documents în altă parte găsiți pe net, doar nu vreți totul mură-n gură, nu? :)
  • actualizat sistemul de operare, chiar dacă o să ne exaspereze cu anunțul ăla cu Windows 10... :P. Se poate ocoli și aia, cred. Dar un sistem de operare ne-actualizat e ca un gard nereparat, mai intră diverși „intruși” prin el... Și așa are destule probleme, să cârpim cât putem, zic...
  • utilizat un cont de utilizator obișnuit, nu de administrator. Pe vremea când UAC (User account Control) din Windows era doar un vis frumos, cred că 90% din utilizatorii casnici foloseau curent un cont de administrator, pentru că era cel creat implicit la instalarea sistemului. Și de aici, mai toate belelele posibile și imposibile. UAC-ul a reușit să repare cumva problema asta, dar...
  • instalat programe doar din surse sigure, nu de pe toate site-urile de torrente, warez și alte minunății de astea... E drept că-n lumea Windows majoritatea programelor utilizate put a crack-uri că altfel faci credit ipotecar să le cumperi, dar asta înseamnă o mare problemă de securitate informatică. În plus, există alternative gratuite perfect funcționale și aproape 100% compatibile cu alea pe bani. Ca să nu mai zicem că 90% din utilizatori folosesc 10% din capacitățile programelor instalate (piratate sau nu).
  • actualizarea programelor utilizate doar de pe pagina producătorului, dacă softul în sine nu oferă facilități de actualizare automată
  • curățarea periodică a sistemului. Dați cu mopul prin dosarele temporare (care, apropo, sunt împrăștiate peste tot pe disc, c-așa-i în Windows... :P), manual sau cu ajutorul unui program gen CCleaner. Ați fi uimiți câte fișiere inutile se adună de la o lună la alta...
  • legat de ce e mai sus, scanarea periodică de viruși. Pentru că Windows și pentru că lumea e rea, e preferabil să pierdeți câteva ore să scanați tot discul calculatorului și să stați liniștiți că nu e ceva în neregulă decât să pierdeți câteva zile cu recuperarea datelor, reinstalarea și reconfigurarea sistemului... Sau poate sunteți masochiști și vă place...
Pentru Linux (lucrurile nu sunt prea diferite aici, dar sunt mai nuanțate):

  • majoritatea driverelor sunt incluse în kernel (nucleul sistemului de operare) sau pot fi instalate folosind un soft pre-instalat pe sistem. Discuția despre drivere pe Linux e luuuungă, dar  scurt e așa: ori merge dispozitivul, ori nu merge și atunci ai două variante: ori instalezi și/sau modifici ceva și ai rezolvat, ori stai și te uiți că nu merge deloc.
  • de antivirus nu prea ai nevoie că virușii de Windows mor de plictiseală pe Linux (motive sunt multe), dar dacă trimiți diverse chestii celor cu Windows, e bine să mai scanezi ce trimiți, că la ei poate se ia...
  • mutat dosarele utilizatorului pe altă partiție. Asta se poate face chiar de la instalare și nu e greu deloc dacă ești cât de cât atent. Avantajul este că la o eventuală reinstalare se păstrează atât datele tale (documente, poze, etc.) cât și setările utilizatorului (aspect grafic, configurare aplicații, fundal desktop, etc.)
  • actualizarea sistemului de operare Linux se face de obicei mai rapid și mai simplu decât pe Windows, versiunile mai noi fiind disponibile imediat ce au fost lansate. A, și nu există Patch Tuesday, prietenii știu de ce! ;) În plus,programele (browser, suita office, media player, etc.) și componentele sistemului (nucleu, diverse componente) se actualizează din același loc, nu trebuie să umbli de nebun pe net să cauți site-ul producătorului sau mai știu eu ce.
  • curățarea periodică a sistemului implică pe Linux cam tot ce implică pe Windows (ștergere cache de la browser, fișiere temporare, pachete/programe vechi, etc.). E mult de discutat și aici, dar , din experiența mea, Linuxul nu produce atâte de multe deșeuri ca Windows-ul.
  • utilizare cont de utilizator obișnuit, nu de administrator. Aici e fix invers ca pe Windows, contul de administrator e utilizat doar în caz de strictă necesitate (actualizare și/sau modificare a sistemului) și-ți trebuie neapărat parolă ca să faci ce vrei. Contul implicit este de utilizator, nu administrator, așa că dacă ești suficient de atent și nu stai pe contul de administrator că vrea mușchii tăi, ești în siguranță...
  • instalarea programelor din surse sigure. Aici treaba e destul de simplă, 99% dintre programele obișnuite se găsesc în depozitele oficiale de pachete și pot fi instalate foarte ușor. Nici aici nu trebuie să bați netul în lung și-n lat ca să găsești ce vrei. Bine, există și alte surse de programe, dar un utilizator obișnuit nu va avea nevoie de ele decât dacă vrea să facă diverse experimente pe sistemul lui. Dar și depozitele și/sau siteurile alea oficiale pot avea câteodată probleme, cum a fost cazul cu Linux Mint acum ceva vreme.
  • scanarea periodică de viruși în eventualitatea că ai mișcoreți virusați de Windows și-i poți da cumva mai departe... în rest, citește mai sus.


NOTA BENE! Dacă ești utilizator nou de Linux, venit de pe Windows,  ai nevoie de o documentare prealabilă, apoi alegi o distribuție (așa se numesc diversele versiuni de Linux), două, trei, patru, cinci, etc. și le probezi. În timpul și după perioada de probă, va fi nevoie să mai citești diverse, sunt multe chestii care nu seamănă cu Windows-ul tău, dar sunt și multe care seamănă. Dacă nu încerci să înțelegi filosofia Linux vei ajunge înapoi la Windows, frustrat și nervos că ăștia cu Linux-ul nu te ajută, că Linux-ul e de cacao, că nu merge aia, etc. etc. etc. Lasă MTBS-ul deoparte, vechile deprinderi și prejudecăți aruncă-le pe geamul de la baie, și vei avea o șansă mai mare să te împrietenești cu Linux-ul. De ce? Pentru că Linux nu este Windows.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ion Pribeagu - un scriitor uitat

Crăciunul în mitologia română

Kdenlive „crapă” la importul unui clip