18 dec. 2016

Siguranța online (5) - Configurare minimală a routerului


După o lungă perioadă de inactivitate, am revenit aici, în lumea mea... :). De data asta cu un set minimal de idei despre configurarea unui router WiFi. Mai toată lumea are unul pe acasă, acum că dispozitivele WiFi sunt peste tot. Dar unii dintre noi omit un lucru banal: o configurare de bază a routerului pentru o minimă siguranță a rețelei noastre... Fără a avea pretenția că le știu pe toate, o să vă arăt mai jos care sunt aceste setări, configurări, cum vreți voi să le spuneți, pe care orice utilizator de router ar trebui să le facă. (Exemplele sunt date din interfața web a routerului meu, pentru detalii legate de unde se află diverse opțiuni ar trebui să consultați manualul de utilizare al routerului vostru)

10 sept. 2016

Activare completă pentru verificarea ortografică în Firefox

De ce am zis „activare completă”? Pentru că Firefox nu are activată implicit verificarea ortografică (spellcheck) pentru căsuțele de text cu un singur rând. Cel puțin la mine nu mergea, pe ultima versiune Firefox (48.0). Așa că tre' să ne băgăm mâinile prin configurarea manuală.

11 mai 2016

Din nou despre Kogaion. Tot Linux.

Scriam aici niște impresii despre Kogaion, distribuția Linux concepută de niște băieți faini, de pe la noi. Între timp m-am mai jicat cu ea pe două laptopuri, unul Asus, altul Lenovo, primul e mai panaramă, al doilea e mai bunicel (specificațiile lor sunt la sfârșitul articolului). Așa că revin cu (alte) impresii despre Kogaion.


8 mai 2016

Kogaion. Nu, nu muntele sacru. Distribuția Linux. Impresii generale

(Imagine luată de pe pagina Rogentos - Facebook)


Niște băieți de-ai noștri s-au gândit să facă ei o distribuție de Linux românească. Pardon, dacică. Recte Kogaion. Ideea nu e rea, n-ar fi pentru prima dată când niște băieți de pe la noi s-au gândit să facă ceva amestec băștinaș din Linux și alte chestii (vezi și EDU*RO, doar că asta e un fel de distribuție pentru educație, nu pentru utilizare generală), dar majoritatea n-au ajuns decât până la schimbat imaginea de fundal și vreo șapte aplicații implicite.

7 mai 2016

Noi suntem pui de daci. Veritabili.

Și urmașii Romei. Așa ne-a învățat istoria. Herodot zicea de strămoșii noștri că suntem cei mai viteji și mai drepți dintre traci. Ne-am luat la trântă cu toți, toate popoarele migratoare au dat piept cu neclintirea noastră. Slavi, vizigoți, ostrogoți, mongoli, tătari, turci, zalmoxieni, reptilieni și șerpilieni, toți, cum veniră se făcură tot o apă și-un pământ. Toți ne-au asuprit, bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subțire, marțieni cu fața verde, batracieni cu ochi bulbucați, cu toții au venit să fure de la noi, un popor harnic de români verzi și drepți ca stejarii... Dar i-am răpus pe toți și-am reușit să rămânem o insulă de latinitate într-o mare slavă, nu? Cum era aia, cu singurul vecin prieten care e Marea Neagră? Păcat c-a stat și s-a uitat la unii cum vând flota comercială. Normal, din dragoste de Marea Neagră, că vapoarele poluează, nu? De ce să le mai ținem??


5 mai 2016

Kdenlive „crapă” la importul unui clip

Salutare! Una mică și rapidă astăzi despre Kdenlive și felul frumos în care crapă dacă încercăm să importăm un clip video (în orice format - mp4, flv, avi, webm, etc.). Dacă se întâmplă asta, mai mult ca sigur avem o versiune relativ recentă de Kdenlive (15.12 sau mai nouă) și am activat efectele GPU. Adică o serie de efecte video foarte frumoase, ce-i drept, daaar.... care nu se înțeleg deloc, da' deloc cu VDPAU de la nVidia (problema se manifestă și pe distribuții rolling release ca ArchLinux și este cunoscută de nVidia, care cică lucrează la o soluție. ). Așa că n-avem altă soluție decât să le dezactivăm. Mergem frumușel la Settings - Configure Kdenlive - Playback (în partea stângă, mai jos) și debifăm Use GPU processing (Movit library). Am scris indicațiile în engleză că așa am eu sistemul, dar e simplu de urmărit. Kdenlive va reporni automat și putem lucra.
Dacă tot nu merge, pornim Kdenlive din terminal și ne uităm la erorile apărute apoi... căutăm pe net, că doar nu le știu eu pe toate... :P

4 mai 2016

Siguranța online 4 - Instalarea și configurarea sistemului de operare(SO) - câteva idei

Povesteam mai demult despre sisteme de operare, de câte feluri sunt, care e filosofia din spatele lor, etc.  Astăzi o scriu pe scurt despre unele setări, configurări, cum vreți să le ziceți, pe care oricine ar trebui să le facă după instalarea SO-ului pentru a limita pe cât posibil problemele în utilizare.

18 apr. 2016

Activare/reparare butoane luminozitate pentru unele modele de Asus

Mai exact cele care au placa video următoare:
00:02.0 VGA compatible controller: Intel Corporation Atom Processor Z36xxx/Z37xxx Series Graphics & Display (rev 0e)
Problema cu luminozitatea e arhi-cunoscută pe Linux. Sunt plăci video care nu merg cum ar trebui out of the box, așa că trebuie să-ți bagi dejtele prin măruntaiele sistemului...
În marea majoritate a cazurilor problema cu tastele care nu funcționează (Fn+F5/F6 sunt de obicei cele cu care se schimbă luminozitatea) se rezolvă dacă adăugăm în grub următoarele opțiuni:

acpi_osi=Linux acpi_backlight=vendor


Așa că m-am apucat de căutat pe net alte soluții, că na, prea mă bătea lumina de la monitor în ochi. Și am dat peste asta. Adăugăm opțiunile astea în grub:
acpi_osi= acpi_backlight=native


Atenție!! După acpi_osi= trebuie un spațiu!!!
Actualizăm grub-ul și reboot. Bonusul pe laptopul meu a fost că au început să funcționeze și alte combinații de taste (Fn+ un alt F 1-12): pot dezactiva WiF-ul, touchpadul, etc. Tare!!

26 mar. 2016

De unde să luăm bani pentru educație

Update: Am găsit pe site-ul Camerei Deputaților o interpelare privind situația utilizării open source în Educație. sunt și două răspunsuri, de la Ministerul Educației și Ministerul pentru societatea informațională.


Răspunsul de la Ministerul Educației zice că programa școlară nu prevede soluții Microsoft pentru proba de competențe digitale de la BAC. Dar programa școlară pentru TIC, filiera teoretică, clasa a XI-a pomenește de Excel și  Word, la fel zice și programa pentru tehnoredactare asistată pe calculator, clasa a XI-a, filiera teoretică. Și, la final, mai zice că

”în funcţie de interesele educaţionale ale elevilor şi de resursele de timp disponibile, profesorul poate opta pentru activităţi suplimentare cum ar fi:

-utilizarea tipurilor de documente predefinite oferite de aplicaţia MS Word (Web Pages, Letters and Faxes, Memos, Agenda, Calendar, CV, Brochure, Manual, Reports);

- realizarea unui document cu o lista de adrese web interesante, comentate;

-expedierea unor mesaje având ca ataşament fişiere Word, salvarea fişierelor Word arhivate pe un suport de memorie extern, realizarea unor etichete, tehnoredactarea plicurilor, editarea documentelor text scanate şi transformate cu funcţia OCR;

- realizarea, în Word, a unei prezentări pe teme de interes pentru domeniul de specializare,care conţine text, poze scanate, comentariu sonor, a unor afişe şi invitaţii pentru diverse evenimente.”


Ori pe la minister nu prea se știe care-i treaba, ori... Programele în vigoare pot fi consultate aici.

Același răspuns zice că trecerea la open source va fi luată în calcul la achiziționarea de noi echipamente. Bine că la achiziționarea de licențe Microsoft echipamentele alea vechi erau bune (vezi mai jos). Un pont gratis: sistemele de operare Linux merg foarte bine și pe echipamente mai vechi, nu trebuie ultimul răcnet de calculator...

Iar programa pentru competențe digitale la BAC zice de Windows chiar la început... mai jos zice de accesoriile sistemului de operare (Notepad, Paint, ) Să mor io dacă astea nu-s „soluții Microsoft”... băgate, așa, discret, la grămadă cu niște competențe (foarte utile, nimic de zis...) care de fapt pot fi dobândite și utilizate pe orice sistem de operare, nu neapărat Microsoft.

Este, pe același site, o interpelare din 2011, în răspunsul căreia ministrul de atunci declara că se studiază bunele practici din alte țări în materie de migrare către open source. Se vede treaba că n-au terminat de studiat nici până acum... după un cincinal. Ehe, pe vremuri cincinalul se realiza în patru ani și jumate...


**************************************************************************

De ce ne trebuie bani pentru educație?


Întrebare idioată, firește. Pentru că fără educație ajungem animale, tuburi digestive dotate cu sex. O turmă numai bună de dus la abatorul celor care pot și vor să ne sacrifice. Pentru că educația e foarte necesară. cam ca apa, hrana și aerul.

OK, atunci de unde bani, că nu-i așa de simplu??


Ba da, uneori e așa de simplu. Un caz care face destul de multă vâlvă în ultima vreme, cazul Microsoft, ăla cu milioane de dolari șpagă către diverse personaje. Prima sursă de bani ar fi confiscarea în totalitate a șpăgii primite de ei . A doua sursă de bani ar fi renunțarea la Microsoft. Da, ați citit bine, renunțarea la Microsoft. Și trecerea la programe cu sursă deschisă, așa cum prin alte țări, cu apă caldă curentă și toaletă în casă, nu în fundul curții, se face demult. Inclusiv unele țări din fostul bloc socialist au trecut la implementare sau sunt pe cale de a implementa asemenea soluții, tocmai datorită costurilor de exploatare mult mau scăzute. Pe site-ul UE  (EN)există o întreagă arhivă (EN) de articole legate de aspectul ăsta (Chiar și Parlamentul European propune acest lucru (EN), ca toate instituțiile europene să treacă la software cu sursă deschisă), iar pe internet găsiți o mulțime de informații despre cum cum au trecut unii la programe cu sursă deschisă (Jandarmeria Franceză, administrația publică din München, etc.), unii chiar de ani buni. Să nu mai spun că Rusia și China lucrează la un sistem de operare național bazat pe Ubuntu.


Care ar fi avantajele acestor programe/sisteme de operare? Pe scurt: siguranță și stabilitate mai mare, costuri mult mai mici (prețul este practic zero, singurele costuri ar fi de instalare și mentenanță - plătești oamenii să instaleze și să întrețină respectivele sisteme, așa cum sunt și acum unii care au grijă de servere, etc. Credeți că degeaba marile site-uri rulează pe servere Linux? Că majoritatea covârșitoare a super-calculatoarelor lumii rulează  Linux? (Când mai am timp o să povestesc puțin despre „lupta” asta între Linux și Windows, între sursa deschisă și sursa închisă în domeniul software).

Cum s-ar obține efectiv banii ăștia?



Despre ce sume e vorba? Digi24 spune de o mită de 60 de milioane de euro și un prejudiciu adus bugetului public de vreo 27 de milioane de euro. Bani cu care s-ar putea face enorm de mult pentru cetățeni, inclusiv în educație...
Ca să nu mai punem la socoteală și banii dați efectiv pe licențe. Să tot fie câteva milioane de euro. Și de ce? Degeaba.


Conform comunicatului DNA de la începerea urmării penale în cazul Microsoft, s-au cumpărat o groază de licențe Microsoft la prețuri umflate, licențe care nici măcar nu erau necesare sau nu se puteau utiliza din cauza tehnicii de calcul învechite, incompatibilă cu  produsele software de generație mai nouă. Comunicatul dă multe detalii despre măgăriile făcute, șpaga luată, etc., (prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă;”),  dar mă voi opri asupra următorului aspect (indicat în comunicatul respectiv):s-au închiriat 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop și 6.828 licenţe pentru sistemele de operare Windows Server ”, adică sisteme de operare pentru serverele din școli, licee, etc. (În treacăt fie spus, cine a lucrat cu celebrul SIIIR sau a fost persoana responsabilă cu administrarea testelor și evaluărilor naționale știe cât de prost merg serverele alea în condiții de trafic puțin mai intens...). Licențele au expirat în aprilie 2009. Și vorbim doar de licențe pentru doar două-trei programe utilizate în sistemul educațional (de fapt în sistemul public, inclusiv în administrația publică, spitale, peste tot în instituțiile bugetare).


Ce se întâmpla dacă se utilizau produse software cu sursă deschisă/gratuite? Păi, pierdeau șpaga. Dar se economiseau niște sume care ar fi fost foarte utile la reparat școli, dat burse sociale și câte și mai câte. Știm care sunt problemele, mai ales în mediul rural. Software-ul ăsta este gratuit, am mai spus. Da, gratuit. Îl poți descărca de pe internet, perfect legat. De la sistemele de operare pentru servere și stații de lucru până la suite Office (de birou) și editare foto, client FTP și altele. Nu mai trebuie să stai după ISJ sau mai știu eu cine să-ți trimită licența sau alte detalii. Îl descarci, pui pe CD sau alt mediu și-l instalezi. Perfect legal, repet. Pe piață sunt companii care se ocupă cu oferirea de suport tehnic pentru software de ăsta...  Redhat e un exemplu, Canonical altul. Iar produsele lor sunt unele dintre cele mai bune.


Cât s-a dus pe apa Sâmbetei? 100 de milioane de euro, cel puțin. Vă las „plăcerea” să descoperiți voi ce s-ar fi putut face cu banii ăștia în educație, sănătate sau altundeva.


Și ce anume să folosim în loc de produse Microsoft?



Dar să vedem, pe scurt, care ar fi alternativele la software-ul plătit (și în multe cazuri mai defectuos în funcționare și/sau întreținere): (e o listă făcută de mine, un cvasi-diletant în materie, utilizator obișnuit de software opensource, există pe internet liste mult mai detaliate, dar cam asta se folosește în sistemul public, nu-i mare filozofie...).



  1. Sistem de operare - un sistem de operare Linux (și pentru servere și pentru stații de lucru). Aveți impresia că Google sau Facebook au servere pe Windows?

  2. Suită de birou (echivalent Microsoft Office) - LibreOffice. Aici intervine și programa școlară care spune că la competențe digitale trebuie să știm musai să lucrăm cu Microsoft Office, deși LibreOffice face fix același lucru și e gratuit.

  3. Client FTP - este integrat în Mozilla Firefox, browser web gratuit, cu sursă deschisă .

  4. Media player, editor de text - sunt incluse în orice versiune de Linux, uneori cu funcții mai elaborate/utile decât cele de pe Windows.


Există, pe de altă parte, o serie de programe care sunt concepute doar pentru Windows - Edusal-ul e un exemplu. Dar nu cred că nu s-ar putea porta/muta pe Linux, avem specialiști de clasă mondială în țară. Sau, dacă nu, putem păstra doar sistemul de operare Windows, dar utilizăm software gratuit/cu sursă deschisă peste tot unde e posibil. Un mare site de la noi, Softpedia, folosește (sau cel puțin a folosit mult timp) modelul ăsta: sistem de operare Windows, restul sunt programe gratuite/cu sursă deschisă.


E mult de vorbit, sunt multe detalii de dat, dar orice drum, oricât de lung, începe cu primul pas. Iar primul pas trebuie să-l facem noi - profesori, părinți, cetățeni, într-un cuvânt. Există o inițiativă a comunității LibreOffice România în sensul acesta. Dar trebuie să ne unim toți ca să putem schimba ceva.


****************


P.S. Da, am lucrat și eu în SIIIR, mai ales seara, când era serverul lor mai liber și nu-ți creștea barba așteptând să se încarce pagina. Și da, am văzut cu ochii mei cu „crapă” serverul ISJ-ului în ziua evaluărilor naționale, când toate școlile se conectează ca să descarce documentele necesare.
P.S.2 Da, folosesc software opensource, 99% din timp, inclusiv pentru tot ceea ce înseamnă materiale didactice (utile în activitatea mea de profesor la o școală din mediul rural) și nu numai.

16 mar. 2016

Atenție la așa-zisele verificări ale conturilor online

Încă una scurtă azi despre cum să ne ferim de probleme online. De data asta, cum să nu dăm de bună voie datele de la contul de Pay Pal. Bine, în loc de Pay Pal poate fi orice - un nume de bancă, o rețea de socializare, un magazin online, etc. Nu asta e important. Important este că indiferent de unde vine o asemenea cerere, e bine să verificăm înainte ce și cum e treaba. Nu de alta, dar după aia s-ar putea să fie prea târziu.

11 mar. 2016

„Ai probleme cu legea”, sau cum vrea spamul sa te duci la tribunal

Toată lumea știe ce e ăla spam și toată lumea primește zeci de mesaje de astea. De la deja celebra „scrisoare nigeriană” la oferte de vânzare pentru produse diverse (Viagra, papuci, peruci, sex, etc. etc.), spamul a devenit parte din viața noastră online. Eu personal m-am învățat cu el demult (bine, nici n-ai cum altfel). Din când în când mă mai uit prin mesaje să văd ce-au mai inventat ăștia, așa, de fantezie, când n-am ce face...
Zilele trecute am primit o „înștiințare” că tre' să mă prezint pe la nu-ș`ce tribunal. Cică venea din partea unui avocat sau ceva de genul ăsta, un funcționar de pe la tribunal. Toate bune și frumoase, doar că tribunalul e prin SUA și eu n-am călcat în viața mea pe acolo, n-am nicio legătură, rudă sau urmași pe acolo...

9 mar. 2016

De ce trebuie curățat calculatorul sau laptopul

Chiar așa, de ce?



 Păi... simplu. așa cum faci curat în casă, tot așa tre' să faci curat în laptop/desktop. Și nu mă refer doar la curățat sistemul de fișiere temporare sau cache-ul de la browser. Mă refer la curățat efectiv de praf/mizerie prin carcasă și toate cele de pe acolo. Metode sunt multe, depinde de ce anume curățăm (laptop, desktop), cât de bine ne pricepem, etc. Oricum nu e bine să băgăm peria de la aspirator prin carcasa măgăoaiei, riscăm să stricăm ceva. Componentele electronice au obiceiuri proaste: sunt foarte sensibile la electricitate statică (da, de aia produsă de frecarea periei sintetice de la aspirator), sunt sensibile la șocuri mecanice - lovituri, zgârieturi, etc. și mai ales, nu pot fi înlocuite așa de ușor.

18 ian. 2016

Eroare Gstreamer la media player sau radio online

Hai noroc! Una scurtă astăzi despre Gstreamer și erorile legate de el, de fapt de absența din depozitele oficiale din Ubuntu 14.04 a gstreamer-ffmpeg. Nu știu cum stă treaba pe alte versiuni că nu folosesc decât Kubuntu 14.04 64bit.
Pe scurt, mai folosesc Radio Tray ca să ascult posturi de radio online. Doar că azi am adăugat un post de radio românesc și m-am trezit cu eroarea asta:

gstdecodebin2.c(3576): gst_decode_bin_expose (): /GstPlayBin2:player/GstURIDecodeBin:uridecodebin1/GstDecodeBin2:decodebin21: no suitable plugins found
Așa că am săpat puțin pe net și am aflat că e de la buclucașul plugin de mai sus. Ca să rezolvăm treaba, avem mai multe variante:
  1. Compilăm gstreamer-ffmpeg din surse, dacă „ne ține” (link-ul către site e mai sus).
  2. Căutăm pe net un pachet compatibil. Și așa ajungem la ppa-ul ăsta, care e cam vechi, dar pentru mine a mers. NU l-am adăugat în sistem, am preferat doar să descarc pachetul pe 64bit pentru sistemul meu:

cd Downloads
wget https://launchpad.net/~mc3man/+archive/ubuntu/gstffmpeg-keep/+files/gstreamer0.10-ffmpeg_0.10.13-5ubuntu1~trusty2.1_amd64.deb
sudo gdebi gstreamer0.10-ffmpeg_0.10.13-5ubuntu1~trusty2.1_amd64.deb

Gdebi nu este instalat implicit în (K)Ubuntu 14.04, dar aici vă descurcați voi (sudo apt-get install gdebi ;) ). Am repornit apoi Radio Tray și gata. Normal, dacă aveți sistemul pe 32bit, comenzile de mai sus vor fi așa:
cd Downloads
wget https://launchpad.net/~mc3man/+archive/ubuntu/gstffmpeg-keep/+files/gstreamer0.10-ffmpeg_0.10.13-5ubuntu1~trusty2.1_i386.deb
sudo gdebi gstreamer0.10-ffmpeg_0.10.13-5ubuntu1~trusty2.1_i386.deb

Observații:
1. Știu că pot asculta radio online cu nșpe alte programe. Radio Tray îmi convine foarte mult, așa că...
2. Eroarea de mai sus apare și la media player când vrem să ascultăm anumite formate mai „ciudate” de genul .wma, .wav, etc. Cel puțin așa am găsit pe net. În plus, pot fi și erori asemănătoare, nu neapărat cu numărul de mai sus, care se rezolvă tot prin metoda asta.

Am un cont Google? Ce fac cu el?

Ideea mi-a venit după ce am vorbit cu cineva care habar n-avea câte lucruri se pot face cu un banal cont Google. Da, contul ăla de-l au cei...

Copyright © 2013 Sfânta lene și cuviosul somn